Marco (McLaren Honda v. Alana)
27.03.2006 - 30.03.2008
Asa cum il descria crescatorul sau, Ciprian Ghicuta: "eu... asa vreau sa imi aduc aminte de Marco: a fost o torpila mare tasnind pe poarta mea, mereu gata de joaca cu fratele lui, Jess... Marco inseamna o privire deschisa, curaj dublat de blandete, un caine pe care nu il uiti... un zambet mare, dintr-un suflet mare..."
Dr. Corneliu Simion: "in vara trecuta am trecut si eu prin asta scriu si plang nu te poti obsnui si impaca cu moartea unui caine de 2 ani, Marco, de 6 ani, Lucas, mai ales cand tu nu ai nici o vina, ci totul se datoreaza unui accident stupid si din vina altora."
Andrei: "N-am putut, nu am vrut sa cred cand am primit vestea. Cand l-am lasat vineri seara la cabinet parea linistit, respira binisor... Probabil incerca sa ne incurajeze pe toti, sa credem ca va fi bine, ca va reusi sa treaca si peste asta. M-am uitat ieri peste toate pozele facute in ultimele 5 luni in care Marco a facut parte din aproape fiecare weekend al meu, si am revazut un caine langa care a crescut si cu care s-a jucat de atatea ori Xavi, un caine pasnic, mereu atent, intelept, docil, impunator... O sa-mi lipsesti Marco!"
Andreea: "Acolo unde esti, am si eu 2 ingerasi, sunteti cu totii si va jucati linistiti. Ne-ai lasat mai saraci, mai tristi, mai singuri, mai goi... Dumnezeu sa-l odihneasca, fiindca nu are CE sa-i ierte. Nu te vom uita vreodata eu, Sheba si Agnes."
Adrian Diplan: "si eu l-am vazut pe marco, vineri seara la cabinet... eram sigur ca va trece peste asta, asa parea linistit si echilibrat... ceea ce m-a impresionat pe mine la marco, de cand l-am vazut prima oara, a fost temperamentul sau desavarsit (si eu sunt greu de impresionat), a fost primul boxer care m-a facut sa-mi amintesc de primul meu boxer si au trecut 25 de ani de atunci..., chiar am invidiat-o atunci pe Ioana pentru minunatul caracter al lui MARCO..., bunatatea, i se citea in ochii lui calzi..."
Bulina: "Acum am aflat si inca nu imi vine a crede. Il stiam (din poze ce-i drept) pe Marco de mic si mi-a placut intotdeauna... atat fizic cat si temperamentul, evidentiat de Ioana de cate ori era cazul. Pacat de chinul prin care a trecut.
E frumos ca au ramas multe multe poze, poze pe care le veti revedea cu mare placere mai tarziu, cand durerea nu va mai fi atat de grea. Si o aveti si pe Kubba alaturi, sa va mai aline durerea."
Dri: "De cand m-am inregistrat pe acest forum, am avut sentimentul ca incep sa citesc un roman foarte bun, acel gen de literatura de calitate care te transpune intr-un real din care nu mai vrei sa iesi. Asa am citit si capitolul Marco si Kubba, asa am aflat despre marea daruire si pasiune ale Iolei, prompta mereu in a da sfaturi oricui are nevoie. Afland vestea trista, am citit o "pagina" de un tragism sfasietor... Si am inceput sa plang."
Monteria: "Marco e in raiul cainilor, trebuie sa va gasiti puterea sa treceti peste asta. Sincere condoleante."
Gabriel Bulacu: "Cumplit, imi pare sincer rau!"
Cristina: "Nu pot sa cred...
Iola-cuvintele sunt de prisos.... Sper sa-i fie bine acolo unde este si sper ca voi sa puteti trece peste aceasta pierdere imensa.....
IMI PARE SINCER RAU"
Da, el a fost Marco, boxerul meu iubit, cel datorita caruia am invatat despre cresterea cainilor, despre boxeri, cel datorita caruia dorinta mea de cunoastere a acestei rase a devenit pe zi ce trece si mai mare, cel datorita caruia, in viitor, cand voi deveni suficient de experimentata, voi deveni crescator de caini din aceasta rasa fascinanta.
Si am devenit.
Marco se regaseste in inima si amintirile mele, in cuvintele citate mai sus...
